Masoneria este una dintre cele mai cunoscute și controversate societăți secrete din lume. Fondată în forma sa modernă la începutul secolului al XVIII-lea, în Anglia, masoneria s-a răspândit rapid în Europa și America, atrăgând regi, politicieni, oameni de știință și artiști. Între jurăminte discrete, simboluri mistice și rețele de influență, masonii au fost adesea acuzați că ascund adevăruri periculoase și că dețin controlul asupra progresului științific. Întrebarea care fascinează și astăzi este simplă: există dovezi că marile invenții au fost cu adevărat ascunse de masonerie?
De la început, masoneria s-a prezentat ca o frăție a cunoașterii. Lojile erau spații unde membrii discutau nu doar despre spiritualitate, ci și despre filosofie, politică și știință. Nume uriașe precum Isaac Newton, Benjamin Franklin și Voltaire au fost asociate cu masoneria, iar rolul lor în avansul științific este incontestabil. Totuși, discreția ritualurilor și structura ierarhică au alimentat ideea că anumite descoperiri nu ajungeau niciodată în spațiul public. Aici se nasc legendele despre invențiile pierdute, despre experimente interzise și despre tehnologii păstrate în sertarele lojilor.
Printre cele mai vehiculate povești se numără cele despre energia liberă. Nikola Tesla, inventatorul vizionar, a avut contacte cu oameni apropiați de masonerie. Mulți cred că descoperirile sale privind transmiterea energiei fără fir au fost suprimate pentru că ar fi pus în pericol marile corporații energetice. Alții vorbesc despre mașini cu apă, despre prototipuri de motoare care funcționau doar cu lichid simplu, dar care au dispărut odată cu inventatorii lor. În teorie, astfel de proiecte ar fi putut schimba economia globală, însă în realitate au fost lăsate în umbră. Conspiraționiștii pun acest lucru pe seama masonilor și a rețelelor de influență.
Medicina alternativă este un alt domeniu unde apar suspiciuni. Manuscrise medievale vorbesc despre terapii uitate, unele dintre ele regăsite în arhive masonice. Se speculează că aceste cunoștințe au fost ascunse intenționat pentru a proteja interesele industriei farmaceutice moderne. Deși nu există dovezi clare, ideea că masoneria ar fi păstrat știința „interzisă” a prins rădăcini adânci în cultura populară.
Nikola Tesla rămâne însă exemplul cel mai adesea invocat. Genialul inventator a fost un vizionar care a imaginat o lume conectată prin energie gratuită și nelimitată. După moartea lui, în 1943, documentele au fost confiscate de guvernul american. O parte dintre ele au fost desecretizate abia după decenii, dar multe rămân inaccesibile. Pentru unii, acesta este un simplu episod birocratic. Pentru alții, dovada că rețele precum masoneria au avut grijă să ascundă descoperiri prea periculoase pentru ordinea economică existentă.
Influența masoneriei în secolul al XIX-lea este incontestabilă. Mulți dintre inginerii și antreprenorii care au modelat Revoluția Industrială erau masoni. Din acest motiv, unii istorici susțin că lojile au fost un mediu unde se decidea nu doar direcția spirituală, ci și cea tehnologică a societății. Exemplele abundă: automobile electrice existau încă din anii 1800, dar au fost marginalizate în favoarea motoarelor cu ardere internă. Oare masoneria a avut un rol? Sau pur și simplu interesele economice au fost mai puternice decât orice altă organizație?
Arhivele masonice rămân închise pentru ochiul public, iar acest lucru alimentează misterul. Documente, manuscrise, planuri tehnice și scrisori sunt păstrate sub cheie în loji din Europa și America. Cei care au avut acces la fragmente vorbesc despre colecții impresionante, dar foarte puține detalii ies la suprafață. Asta lasă loc pentru speculații: dacă în aceste arhive există informații despre invenții pierdute, masoneria ar fi într-adevăr deținătoarea unei biblioteci secrete de tehnologii interzise.
Specialiștii resping o parte dintre aceste mituri. Nu există dovezi că masoneria ca organizație ar fi blocat progresul științific. Totuși, faptul că mulți dintre oamenii aflați la putere erau masoni înseamnă că deciziile lor personale puteau influența direcția tehnologiei. Masoneria a fost, fără îndoială, o rețea de sprijin pentru elitele intelectuale și economice, iar asta i-a oferit o influență uriașă. Dacă această influență a fost folosită pentru a ascunde descoperiri sau doar pentru a susține interesele membrilor este o întrebare la care răspunsul rămâne neclar.
Masoneria nu lipsește nici din cultura populară. Romanele lui Dan Brown, filmele de la Hollywood și documentarele de pe History Channel au prezentat masoneria ca un actor invizibil al istoriei. Uneori ca protector al cunoașterii, alteori ca stăpân al unor secrete teribile. În era internetului, termenii „secrete masonice”, „tehnologii ascunse” sau „masoneria și știința” sunt printre cele mai căutate, dovadă că misterul continuă să fascineze.
Adevărul probabil este mai puțin spectaculos decât legenda. Masoneria nu pare să fie o conspirație globală care blochează progresul, ci o rețea socială puternică, formată din oameni care au influențat politica, economia și știința. Dar faptul că arhivele rămân închise, că simbolurile lor sunt criptice și că ritualurile lor sunt ascunse publicului menține vie ideea că în spatele ușilor se păstrează secrete pe care restul lumii nu ar trebui să le afle.
Până când aceste arhive vor fi complet deschise, întrebarea va rămâne: câte dintre invențiile pierdute ale umanității zac încă în sertarele masoneriei?
Surse
David Stevenson – The Origins of Freemasonry
Margaret C. Jacob – Living the Enlightenment: Freemasonry and Politics in Eighteenth-Century Europe
HathiTrust și Project Gutenberg – colecții digitale de documente masonice
Arhive masonice europene și americane (documente parțial accesibile)
